Sportul

Sportul, alimentaţia şi gândirea sănătoasă duc la o împlinire profundă

Psihologul Dana Dumitrache a ales să ne vorbească în cadrul campaniei “Mănâncă, aleargă, slăbeşte” despre strânsa legătură dintre un stil de viaţă corect, în care sportul şi alimentaţia sănătoasă sunt principale componente, şi sănătatea emoţională, mentală, legătura ce se traduce în împlinire, iubire şi respect de sine. O perspectivă constructivă asupra sănătăţii fizice şi psihice, pe care vă invit să o descoperiţi în rândurile de mai jos.

Sănătatea este un cuvânt mare. Ea cuprinde nu numai corpul, ci şi mintea şi spiritul  şi perspectiva unui om. “ James H. West

De câte ori nu ne-am păcălit spunându-ne: o viaţă am, măcar să dispun de ea şi să mă distrez cum vreau, nu neapărat cum se cuvine?

De câte ori, de-a lungul vieţii noastre, o problemă era eradicată prin surplusul de prăjituri, prin abundenţa mâncării de pe tava aşezată în faţa televizorului sau prin alcoolul pregătit taman ca un alint de seară? De câte ori fuga de noi înşine nu s-a oprit în clubul de fiţe, în fapt, în nopţi nedormite, fum de ţigară şi decibeli paroxistici, dar şi  în lipsa de decizie sau de acţiune?!

De câte ori nu am urât oglinzile din lift şi nu am jurat că, musai de luni ne legâm cu corzi zdravene de voinţă şi putinţă de banda de alergat şi ne angajăm să consumăm cu entuziasm tot ce este rădăcină, sâmbure şi clorofilă? De câte ori nu ne-am înfiorat, prin simpla comparaţie prozaică, cu silfidele aproape fantomatice şi imberb strălucitoare sau cu musculoşii, încrezători şi oportunişti, deci favoriţii vieţii şi ai societăţii, prin imaginea corporală, mentală şi emoţională?

De câte ori am abandonat reduta transformării noastre corporale şi mentale în mijlocul deciziei? Şi nu ne-am amărât sau urât şi mai tare?

Decizia de a trăi sănătos şi voios nu are sorţi de izbândă, dacă ne sabotăm dorinţa cu gânduri şi cu emoţii de culpabilitate. Aş spune, chiar, că materializarea deciziei nu presupune un act de voinţă, nu în proporţie semnificativă. Ci, rămâne,  în special,  o declaraţie de iubire, o conştientizare a iubirii. Iubirea şi respectul de sine şi iubirea şi respectul faţă de viaţă.

Dorinţa de a trăi sănătos şi de a valoriza şi optimiza ceea ce suntem şi ceea ce trăim şi simţim se vrea a fi o dorinţă autentică, având la bază ca nevoie primară dezvoltarea personala şi autorealizarea.

Am să vă povestesc o experienţă personală care, la vremea respectivă, mi-a dat de gândit.

La un moment dat, am decis să clarific cu mine şi cu surplusul meu de grăsime căpătat post-sarcină,  tot ceea ce aveam de clarificat: multe obişnuinţe greşite, multe emoţii reprimate, multe frici amplificate.

Am ajuns, cum altfel, la nutriţionist şi la sală! Primele trei zile au fost mai frustrante: muşchii au găsit util să se răzvrătească, respiraţia să mă gâtuie, voinţa să mă abandoneze!

Încet, încet, mi-am exersat putinţa şi am inversat rolul de putere: pragul durerii crescuse vertiginos şi muşchii căpătau autonomie şi vivacitate.

Într-o zi, pe banda vecină alerga o doamnă ajunsă la senectute. Şi alerga …şi alerga … şi alerga … . Şi eu  gâfâiam şi … gâfâiam şi … gâfâiam … . Şi doamna tot nu obosea şi tot alerga şi tot nu oprea banda aia nenorocită!

A avut nesăbuinţa să mă întrebe câte minute mai folosesc banda mea, pentru că trebuie să i-o cedez soţului! Soţului? Domnul cu muşchii aceia fesieri desenaţi parcă de un sculptor de geniu şi care “muncea” bicicleta eliptică din faţa mea?!!!  E soţul femeii cu Duracell în tălpi şi mare maestră a fentării anilor biologici? Uite aşa…un nor de agresivitate m-a trezit şi ca o săgeată pornită dintr-un arc herculian m-am răţoit la femeie înainte să-mi dau seama ce intentţionam să-i comunic!

Mila din privirea doamnei ar fi fost demnă de un rol magistral pe o scenă mare a lumii:

–       Vă înţeleg frustrarea, doamnă! Eu v-am întrebat frumos. Nu trebuie să vă supăraţi astfel!

Nici măcar nu a gâfâit când mi-a spus-o. Femeie deşteaptă!

Frustrarea! Acest cuvânt cu putere reală de insight!

În prima parte a demersului nostru către sănătate, bunăstare şi perpetuare a stării de bine, vom trăi de nenumărate ori sentimentul frustrării.

Confuntaţi-vă cu acest sentiment! Confruntaţi-vă, curajoşi şi oneşti, şi cu teamă că veţi abandona, măcar temporar, supliciul. E mai bine să conştientizaţi clar ceea ce simţiţi şi gândiţi decat să negaţi o realitate. Negând-o, îi daţi putere, conştientizând-o, o anulaţi. Acţionaţi, în consecinţă. Mergeţi mai departe! Zi după zi. Zi după zi sunteţi mai puternici şi mai capabili să trăiţi constant bucuria reuşitei.  Cum creşte un copac? De la sine, prin ploaie şi soare.

Sportul, alimentaţia sănătoasă şi gândirea sănătoasă, pozitivă şi constructivă sunt precursorii unei împliniri mai profunde. Unei împliniri de durată. Sportul, alimentaţia şi gândirea sunt intrinsec legate de nevoia de bine şi de autorealizare. Şi sunt complementare.

Prin sport ne tonifiem muşchii şi întregul aparat circulator şi respirator, căpătăm mai multă energie, ne oxigenăm creierul, reglăm sistemul hormonal din glanda hipofiză, suntem mai activi din punct de vedere mnezic şi din punct de vedere al încrederii în resursele noastre şi în evenimentele benefice din existenţă de zi cu zi. Prin alimentaţie îi dăm corpului ce-i al corpului: enzime, minerale, nutrienţi, într-un cuvânt “viaţă”. Eliminăm radicalii liberi şi ne tonifiem organismul şi rezistenţa la bacterii, viruşi, într-un cuvânt “boală”.

Sănătatea emoţională, afectivă şi mentală le cuprinde pe celelalte două şi le valorizează.

Sănătatea, ca şi fericirea, este o decizie. Decizia de a exista în armonie cu tine însuţi, cu nevoile şi cu visele tale.

O imagine corporală căzută în desuetitudine, având termeni de comparaţie şi motive de schimbare şi transformare, nu poate decât să ne afecteze starea de spirit, percepţia asupra noastră şi asupra evenimentelor din viaţa noastră, să ne afecteze capacitatea de împlinire şi de realizare. Nu putem supracompensa la nesfârşit prin umor, bonomie sau sarcasm aşa-zis inteligent surplusul de grăsime şi imaginea de sine eşuată în… decreptitudine. Undeva, nevoia de iubire, de realizare, de fericire va adânci tristeţea şi sentimentul oboselii şi al neîmplinirii.

Calitatea vieţii poate schimba perspectiva asupra bolii, asupra predispoziţiei către boli “profesionale” sau transgenetice: infarct, atac vascular cerebral, cancer. Cercetările în psihosomatică o confirmă. Stresul prelungit, alimentaţia nesănătoasă, temperamentul ardent, workaholic sunt surse sigure de îmbătrânire prematură şi boală.

Este momentul SCHIMBĂRII! Este momentul unei decizii de-o importanţă vitală! Schimbarea stilului de viaţă nu este nici moft, nici trend, nici marketing! Este necesitate. O necesitate care defineşte sănătatea, bunăstarea,  împlinirea!

Dacă nu e sală, e parc. Dacă nu e nutriţionist, e renunţare la alimente grele. Dacă nu e iubire, nu mai e nimic. Iubeşte-te! Respectă-te! Împacă-te cu tine!

Acceptă-te şi rescrie viitorul, mai întâi la nivelul imaginii mentale corecte, apoi, la nivelul emoţiilor de bucurie şi de încredere. Începutul e greu, dar victoria e asigurată! Şi sănătatea este recăpătată. Împlinirea devine certitudine odată cu instaurarea stării de mulţumire şi de bine.

Stilul de viaţă este cheia. Cheia a fost întotdeauna la tine.

Sursa aici .

PuPaFitness EMSFitness

Facebook